„Temele abordate în carte – precum sărăcia extremă, analfabetismul, soarta mamelor adolescente, luptele cotidiene cu care se confruntă comunitățile marginalizate – ne determină să reflectăm mai profund asupra inegalităților sociale și excluderii. Prin intermediul poveștilor cotidiene, autoarea aduce mai aproape injustițiile sociale, subliniind totodată că aceste probleme nu sunt doar date statistice, ci afectează oameni reali, ale căror vieți sunt fundamental determinate de discriminările sistematice" – a explicat Zselyke Gyenes. „Cu toate acestea, se poate simți totuși puterea recunoștinței, bucuriei și perseverenței. A fost o lectură foarte emoționantă și interesantă. Prin intermediul ei am putut cunoaște numeroase povești neobișnuite, tulburătoare și sfâșietoare" – adaugă Katalin Sándor.
Conform relatării lui Gyenes, în timpul lecturii cărții i-au apărut întrebări precum: cum s-ar putea schimba atitudinea societății față de comunitățile excluse? De ce este atât de dificil să dezmembrăm stereotipurile din noi și cum putem lupta cu efectele cotidiene ale prejudecăților sociale? Ce rol au familia, educația și sprijinul comunitar în capacitatea cuiva de a ieși dintr-o situație dezavantajată? „Citind cartea, autoarea ne pune în față o oglindă despre posibilele noastre stereotipuri, despre cum prejudecățile ne influențează gândirea și evidențiază, de asemenea, că nu doar societatea, ci și noi înșine avem nevoie să reevaluăm valorile după care ne judecăm semenii" – și-a rezumat gândurile Gyenes.
Opera Andreei Tankó ne încurajează să nu fim doar spectatori externi ai problemelor, ci să reflectăm activ asupra modului în care putem schimba structurile sociale și propria noastră atitudine.
Zselyke Gyenes și Katalin Sándor
